?n via?a de zi cu zi, auzim adesea oameni men?ionand vitamina E.

Vitamina E, cunoscut? ?i ca vitamina E sau tocoferol, este un membru important al familiei vitaminelor ?i un nutrient important pentru vedere, fertilitate, tensiune arterial?, s?n?tatea creierului ?i a pielii.

Care sunt sursele de vitamina E?

Vitamina Eeste o vitamina liposolubila si unul dintre oligoelementele esentiale pentru organismul uman.

?n corpul nostru, vitamina E poate ac?iona ca un antioxidant, ajutand la protejarea celulelor de daunele cauzate de radicalii liberi.

De unde provin radicalii liberi? Pe de o parte, atunci cand alimentele pe care le consum?m sunt digerate ?i absorbite ?i transformate ?n energie, se formeaz? ni?te compu?i cu radicali liberi; Pe de alt? parte, suntem, de asemenea, expu?i la unii radicali liberi din mediu, inclusiv fumul din ?ig?ri, poluarea aerului ?i radicalii liberi produ?i de radia?iile ultraviolete de la soare.

?n plus, organismul trebuie s? consume ?i vitamina E pentru a ?nt?ri sistemul imunitar pentru a lupta ?mpotriva bacteriilor ?i viru?ilor invadatori. De asemenea, ajut? la dilatarea vaselor de sange ?i previne coagularea sangelui ?n interiorul lor. ?n plus, interac?iunile dintre celule ?i multe func?ii importante necesit?, de asemenea, utilizarea vitaminei E.

Vitamina E se g?se?te ?n mod natural ?ntr-o varietate de alimente, iar unele alimente fortificate pot fi, de asemenea, ?mbog??ite cu vitamina E. Alimentele bogate ?n vitamina E sunt urm?toarele:

Uleiurile vegetale precum uleiul de germeni de grau, uleiul de canola, uleiul de floarea soarelui ?i uleiul de ?ofr?nel sunt toate surse importante de vitamina E. Uleiul de m?sline, uleiul de porumb ?i uleiul de soia ofer?, de asemenea, o anumit? cantitate de vitamina E. Nucile (cum ar fi alunele, alunele ?i ?n special migdalele) ?i semin?ele (cum ar fi semin?ele de floarea soarelui) sunt, de asemenea, surse grozave de vitamina E pentru brocco, precum ?i spanacul verde. Carne, produse lactate ?i cereale fortificate. ?n plus, vitamina E poate fi ad?ugat? ?i la unele cereale nutritive pentru micul dejun, sucuri de fructe, margarin? ?i sosuri tartinate ?i alte alimente procesate (dup? cum este indicat de lista de ingrediente de pe eticheta produsului).

Cine este predispus la deficit de vitamina E? Ce r?u se poate face?

?

?n general, deficien?a de vitamina E este rar? la persoanele s?n?toase, iar majoritatea oamenilor primesc suficient? vitamina E din alimentele pe care le consum?.

Deoarece vitamina E este o vitamina liposolubila, ea poate fi bine dizolvata in grasimi, deci este mai favorabila digestiei si absorbtiei in acelasi timp cu unele alimente grase.

Din aceast? cauz?, unele boli cu digestie proast? a gr?similor sau malabsorb?ie duc adesea la deficien?? de vitamina E, cum ar fi boala Crohn, fibroza chistic? ?i anumite tulbur?ri genetice rare [cum ar fi beta-lipoproteinemia ?i ataxie cu deficit selectiv de vitamina E (AVED)].

?n plus, nou-n?scu?ii (?n special bebelu?ii prematuri), femeile ?ns?rcinate ?i care al?pteaz? ?i sugarii pot fi mai susceptibili la deficien?a de vitamina E.

Deficitul de vitamina E poate provoca leziuni nervoase ?i musculare, ceea ce poate cauza pierderea senza?iei la nivelul bra?elor ?i picioarelor, pierderea controlului mi?c?rilor corpului, sl?biciune muscular? ?i probleme de vedere. ?n plus, deficien?a de vitamina E poate duce ?i la un sistem imunitar sl?bit. Ce probleme de s?n?tate poate ?mbun?t??i vitamina E?

?

Cercet?rile actuale au descoperit c? vitamina E poate avea unele beneficii pentru anumite boli.

1. ?mbun?t??e?te c?derea p?rului

?n 2022, JAMA Dermatology a publicat o revizuire a eficacit??ii ?i siguran?ei suplimentelor nutritive ?n tratamentul c?derii p?rului. Autorii sugereaz? c? persoanele cu c?derea par?ial? par?ial? pot beneficia de o varietate de nutrien?i, inclusiv antioxidan?i din micronutrien?i.

Stresul oxidativ este considerat a fi o patogenez? important? a alopeciei areata, alopeciei androgenice ?i alopeciei resti. Antioxidan?ii comuni, cum ar fi seleniul, carotenoizii, vitaminele A, C ?i E sunt adesea ad?uga?i la suplimentele nutritive, dar suplimentarea excesiv? de antioxidan?i poate provoca ?i c?derea p?rului. Studiul a ar?tat c? 35 de pacien?i cu alopecie care au luat tocotrienol (derivat din vitamina E) au crescut semnificativ volumul p?rului la a opta lun? de urm?rire.

Autorii recomand?, de asemenea, ca pacien?ii s? comunice pe deplin cu dermatologul lor pentru a ?n?elege riscurile ?i beneficiile ?nainte de a planifica s? consume / s? ia suplimente nutritive.

Vitamina E poate oferi, de asemenea, o u?urare a c?derii p?rului cauzat? de diet?, iar ?n 2024, conform rezultatelor unui mic studiu clinic publicat ?n revista Cell, oamenii ar putea fi inhibat cre?terea p?rului din cauza postului intermitent. Dar dac? iei cateva strategii antioxidante, cum ar fi vitamina E topic?, po?i opri inhibarea cre?terii p?rului cauzat? de post.

2. Asociat cu un risc redus de deces din cauza cancerului de vezic? urinar?

Un studiu anterior a descoperit o asociere ?ntre utilizarea suplimentelor de vitamina E timp de 10 ani sau mai mult ?i un risc redus de deces din cauza cancerului de vezic? urinar?.

Cu toate acestea, este important de men?ionat c?, pentru pacien?ii cu cancer care urmeaz? un tratament, suplimentele alimentare cu vitamina E ?i al?i antioxidan?i pot interac?iona cu chimioterapia ?i radia?iile. Pacien?ii care primesc aceste terapii trebuie s? consulte ?ntotdeauna un oncolog ?n prealabil ?nainte de a lua vitamina E sau alte suplimente antioxidante, ?n special ?n doze mari, ?i s? ia medicamentele conform instruc?iunilor.

3. Este de a?teptat s? ?ncetineasc? rata pierderii vederii din cauza bolilor oculare

Degenerescenta maculara legata de varsta sau pierderea vederii centrale si cataracta sunt cele mai frecvente cauze de pierdere a vederii la adultii in varsta. Cercet?rile au fost inconsecvente dac? vitamina E ajut? la prevenirea acestor boli, dar studiile au descoperit c?, pentru persoanele cu risc crescut de degenerescen?? macular? avansat? legat? de varst?, se a?teapt? ca suplimentele care con?in cantit??i mari de vitamina E, ?mpreun? cu al?i antioxidan?i, zinc ?i cupru, vor ?ncetini rata pierderii vederii.

4. Ajut? la ?ncetinirea progresiei bolii Alzheimer

Unele studii sugereaz? c? pentru persoanele diagnosticate cu boal? Alzheimer u?oar? pan? la moderat?, terapia cu vitamina E poate ajuta la ?ncetinirea progresiei bolii.

La ce ar trebui s? fiu atent cand iau vitamina E ?n siguran???

?

1. Folosi?i medicamentele cu modera?ie

Trebuie subliniat faptul c? adul?ii obi?nui?i nu trebuie s? m?nance suplimente nutritive, iar suplimentarea cu vitamina E trebuie s? fie precaut?. Conform declara?iei de recomandare a Statelor Unite Preventive Services Task Force (USPSTF) publicat? ?n Jurnalul Asocia?iei Medicale Americane (JAMA) ?n 2022, administrarea de beta-caroten sau vitamina E nu este recomandat? pentru a preveni dezvoltarea bolilor cardiovasculare sau a cancerului. Beta-carotenul poate cre?te riscul de cancer pulmonar ?n popula?iile cu risc ridicat (fumat sau expunere profesional? la azbest), ?n timp ce vitamina E nu are niciun beneficiu clinic net ?n reducerea riscului de boli cardiovasculare ?i mortalitate prin cancer.

2. Cunoa?te?i doza sigur? pentru a evita efectele secundare

Cand lua?i suplimente de vitamina E, asigura?i-v? c? le lua?i corect, conform instruc?iunilor. ?n doze adecvate, vitamina E oral? este sigur? (vezi mai jos pentru aporturile zilnice adecvate pentru diferite popula?ii). Dar dac? nu este luat? ?n mod corespunz?tor, poate provoca ?i probleme precum ame?eli, grea??, diaree ?i crampe intestinale.

?n plus, deoarece vitamina E este solubil? ?n gr?simi ?i se acumuleaz? u?or ?n organism, utilizarea pe termen lung a dozelor mai mari de vitamina E poate cre?te riscul de efecte secundare; Pentru persoanele cu s?n?tate precar?, poate chiar cre?te riscul de deces.

Studiile au ar?tat c? vitamina E oral? pe termen lung poate cre?te riscul de cancer de prostat?. Alte studii sugereaz? c? administrarea de vitamina E poate cre?te riscul de deces la persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare ?i cerebrovasculare grave, cum ar fi atac de cord sau accident vascular cerebral.